Iubesc şcoala din România!!!

Nu, nu iubesc şcoala din România. Nicio şcoală. De ce? Pentru că nu putem fii noi.
Să vă spun ce mi s-a întâmplat... M-am dus în prima zi de liceu din clasa a XI-a în clasă. Toate bune şi frumoase. A doua zi la liceu mă trezesc întrebată de ce am breton şi sunt vopsită roşcat. Rămân ceva de genul: Poftim?... Era dirigu' cel care mă întreba. Îmi spune că nu am voie cu breton şi cu părul vopsit în culori ciudate în liceu. Sunt vopsită cu roşu tiţian, care pe părul meu, normal că a ieşit deschis, din moment ce mă vopsesc cu această culoare din clasa a VII-a. :) Îmi spune că până la sfârşitul săptămânii să nu mai am breton şi nici să mai fiu vopsită. Îi zic iubitului meu şi colegului nostru de bancă: E nebun. Cum să îmi tai bretonul? Cordeluţă nu îmi pun, naiba... Şi de vopsit altă culoare, clar nu mă vopsesc.
În fine. Trece ziua respectivă, apoi urmează miercuri. O zi în care nu am ore cu dirigintele. Fiecare profesoară cu care am avut oră miercuri mi-a spus că îmi stă foarte bine cu breton şi vopsită aşa. Am avut ore şi cu directorul care nu s-a luat deloc de mine pentru că sunt vopsită, etc.
Astăzi, la fel: profele cu care am avut ore diferite de cele de miercuri mi-au spus că arăt bine cu breton şi vopsită aşa. Profesoara de engleză mi-a spus că m-am făcut mai rebelă de când am breton. :)) Vine ora cu dirigul şi mă ridică în picioare, spunându-mi că îmi scade media la purtare dacă până săptămâna viitoare nu am scăpat de culoare şi de breton.
Ştiţi ce e ironic? Faptul că şi fata lui, care e cu mine în clasă, are breton. :) :) :) Şi ei nu i-a zis nimic.
Dirigule, dacă o să citeşti asta sau dacă o să te anunţe cineva, că o anumită persoană a spus că dintr-o clasă de 25 de elevi, doar unui elev, care e fiica ta, i se pare normal să îi scazi media la purtare unei fete care are breton şi e vopsită, te rog să te gândeşti la tipa din ultima bancă. Tipa care are iubitul cu părul lung şi pe care l-ai pus, la rândul lui, să şi-l taie, pentru că eşti un om de tot rahatul. Pe lângă faptul că vrei ca noi fetele să fim ca fata ta care nu s-a epilat în viaţa ei, pe lângă faptul că ai nişte reguli la clasă de tot rahatul, aşa cum eşti şi tu, bineînţeles, mai ai pretenţia să mai plecăm şi capetele în faţa ta, când tu ne faci în toate felurile şi răzi şi îţi baţi joc de noi de fiecare dată.
Să stau cu capul plecat pentru ce? Pentru că îmi ceri tu lucruri absurde? Pentru că nu scrie ce îmi ceri tu să fac, în regulamentul liceului, pe care, în mod surprinzător, noi, elevii clasei tale, nu l-am semnat, însă acolo scrie că suntem de acord? Pentru că nu mi-a atras domnul director atenţia în legătură cu părul, dar mi-ai atras tu? Pentru că nu vrei să accepţi faptul că nu toţi oamenii sunt şi fac ceea ce face fata ta?
Să îmi ţin capul plecat pentru că îmi scazi media la purtare? Foarte bine! Scade-mi-o! Dar după, dacă o să te tragă la răspundere pentru scăderea mediei mele la purtare, în condiţiile în care eu nu am deranjat pe nimeni, o să fiu sigură că nu o să te tragă directorul liceului... Ci inspectorul.
O zi frumoasă, dirigule V.!

Iar, România, iar?...

Îmi e scârbă de jegurile astea. Îmi e silă de ei. Pentru mine, acești oameni, trebuie chinuiți. Nu mă interesează dacă au făcut 2000 de acte de caritate timp de100 de luni luni înainte să omoare/maltrateze un animal. În ochii mei, un om care omoară/maltratează orice fel de animal, fie el și un șoricel, merită să moară. Mi-am luat înjurături de atât de mult timp de fiecare dată când am luat apărarea animalelor și când le găseam cumva răspunsuri pentru faptele pe care le fac și o să le accept în continuare, pentru că lupt pentru drepturile animalelor, pentru că iubesc animalele extrem de mult. 

O să vorbesc despre 2 situații aici: 

1) Un român, foarte inteligent ce-i drept, a torturat un cățel. Efectiv, nemernicul ăla, care, bineînțeles, e român, era mort de beat și ce s-a gândit el? Hmm, ia hai să fiu mai prost decât sunt de obicei și să înec un cățel nevinovat. Din fericire nu l-a înecat, însă, atunci când l-a scos din apă, i-a rupt un sfert din fiecare ureche. Nu, de fapt nu a rupt acele sferturi. Le-a sfârtecat cu dinții! Cât creier să ai să faci un astfel de lucru? Îmi e efectiv rușine că sunt româncă. Îmi e scârbă de jegurile astea care fac așa ceva. Îmi e silă că știu că sunt români care fac astfel de lucruri.

2) O tanti, și asta deșteaptă, că na, a omorât un câine. Cu furca. :) De ce? Pentru că a intrat în curtea ei. Eu, în momentul ăsta, stau și mă gândesc de câte ori eu eram la bunici acasă și seara intra câte un dulău în curte, prin spatele casei. Și ghici ce? Nu îmi făcea nimic. De ce? Pentru că atunci când îl vedeam mă duceam liniștită în casă, nu zbierând și fugind ca un copil descreierat și prost, adică așa cum sunt 90% dintre copiii din ziua de astăzi, cu vârsta între 4-10 ani. Da, recunosc, când eram mică și vedeam un câine cu 2 capete mai mare decât mine, pentru că sunt scundă :(, îmi era frică de muream, însă mă depărtam ușor de el și nu avea nicio treabă cu mine, pentru că ai mei m-au învățat că un câine te mușcă și te latră doar atunci când ori îți e foarte frică și alergi și zbieri, ori când se simte amenințat, așa că nu fugeam și nici nu țipam. Tot ai mei îmi spuneau atunci când ieșeam cu ei și vedeam un câine mai mare, să nu fug, deoarece ei simt frica, și că acel câine nu îmi face nimic. Când mă gândesc că acum jegurile își învață copiii să se ferească de câini pe motiv că "e rău mami, e rău", îmi vine să mă omor. Ok, gata... M-am îndepărtat prea mult de la subiect. Ok, deci... Proasta asta a omorât un câine cu o furcă pentru că a intrat la ea în curte. Apăi, tanti, cine te pune să îți lași poarta deschisă? Asta în primul rând. În al doilea rând, doamna care este martoră a spus că nu e prima crimă pe care a săvârșit-o această împuțită. Dânsa spune că a mai omorât câini și pisici care intrau la ea în curte: le dădea de mâncare, îi chema în curte și apoi îi omora. Cu ce? Cu furca, pentru că ăleia nu îi lipsește ce au domnii, ci o furcă pe care ar trebui să și-o bage între picioare până moare. :) Bineînțeles, martora a sunat la Poliție și la Protecția Animalelor, iar Poliția a fost foarte deranjată, vai, dragă, că au fost chemați la o cruzime împotriva animalelor. Nu mă iau acum de polițiști, pentru că nu vreau să fac acest articol mai lung decât este. :D :D :D Din fericire și din păcate, în același timp, tuta asta s-a ales cu un dosar penal extrem de frumușel, deși eu consider că ar fi trebuit să fie chinuită, daaar, cine sunt eu să spun ce ar trebui să i se fi întâmplat?

Eu habar nu am unde o să ajungem dacă se tot întâmplă chestii din-astea cu animalele... Când o să ne civilizăm și noi și când nu o să mai omorâm așa animalele atunci când avem noi chef? Pentru că și eu am chef să omor 60% din populație Terrei, însă nu o fac, pentru că mie mi s-ar întâmpla ceva rău dacă omor un om, însă unui jeg care omoară un animal i se întâmplă un mare nimic (eventual un dosar penal acolo, să dea bine). Ăștia sunt viitorii criminali ai României, oameni buni! 

Să nu v-aud dup-aia de ce sunt omorâți atât de mulți oameni. :) 

PS: Articolele originale sunt aici: 

1) http://www.gazetaromaneasca.com/observator/observator/actualitate/italia-catel-torturat-de-un-roman-i-a-smuls-urechile.html

2) http://www.mditv.ro/caine-omorat-in-chinuri/

Caini și pisici otrăviți la Valu lui Traian

Sunt atât de revoltată, încât dacă i-aș întâlni pe oamenii care au făcut asta, i-aș împușca direct în cap.
Nici nu știu cum să încep, pentru că absolut orice aș spune, mă gândesc decât la lucruri rele despre ăia care le-au făcut asta săracelor animale...
Ok... În primul rând, Furadanul este interzis în România de aproape 10 ani, dar tot este folosit. Și nu doar de mai toți primarii, ci și de ceilalți cetățeni. Dar nu le face nimeni nimic. De ce? Pentru că sunt doar niște animale. Ei uite că acele animale pentru noi, iubitorii de animale, înseamnă ceva. Nouă, daca ne-ar muri cățelul/pisica pentru că a fost otrăvit/ă, am merge până în pânzele albe ca să ni se facă dreptate.
În al doilea rând, just look at that kitty... Uitați-vă cum se uită la mama ei *în pozele articolului original*. Ce suflet au avut să facă asta? Cât creier le-a trebuit să facă un lucru atât de oribil? Măcar dacă strângeau cadavrele, astfel încât să nu le vadă copiii. Sau ăsta a fost scopul lor? Să le vadă copiii și să creadă că e bine ceea ce au făcut proștii ăia și apoi să omoare și ei animalele din jurul lor?
Eu încă nu îmi dau seama ce dracului se întâmplă în România... Când o să ne deșteptăm și noi și o să ne dăm seama că ceea ce facem nu e bine? Când naiba?! Când nu o să mai fie niciun animal pe pământ și o să fim toți vegetarieni? (Nu am absolut nimic cu persoanele care fac asta. A fost doar un exemplu).
Să nu mai spun de faptul că unii își alungă animalele din case și nici măcar nu le sterilizează. Adică hai, să nu mă iau de faptul că ești un redus mintal și îți alungi animalul de acasă, mă iau de faptul că nici măcar nu ai grijă de el să îl sterilizezi, ca să nu se înmulțească. "Păi costă bani!" Păi da, costă bani, că oamenii de la centre care îngrijesc animale cheltuie bani, dobitocilor, ca să pună animalele pe picioare, să le facă bine, ceea ce voi nu ați fost în stare să faceți.
Doamne... Deci să îi ferească sfântu' pe oameni dacă mă văd trecând pe stradă și încep să  lovească un animal....

Articolul inițial este aici: http://www.telegrafonline.ro/au-murit-in-chinuri-groaznice-caini-si-pisici-otraviti-la-valu-lui-traian

Ce naiba se întâmplă, oameni buni?

"Hai să mă duc și eu în parc, dacă tot e vremea atât de faină și eventual să îmi iau și o carte cu mine, că de ce nu?" Toate bune și frumoase. Ajung în parc împreună cu iubitul meu, ne așezăm pe o bancă: eu întinsă, citind, iar el butonându-și telefonul.
Citesc eu ce citesc, când aud deodată "Mamaie, ia uite-o și pe ciudata aia cum stă. Și citește." Mă întorc pe o parte, să văd cine a fost atât de deștept încât să se ia de un om care citește și văd la vreo 4m în fața mea 2 fetițe, cu bunicile lor. Două fetițe de nu mai mult de 6 ani... Am așteptat replica bunicii și ea, bineînțeles nu a întârziat să apară: "Las-o, mamaie, în pace." ("Că se ia", am continuat eu în gând). M-am uitat urât înspre cele 4 persoane, după care i-am spus iubitului meu: "Ce ciudat e că oamenii mai vor să devină deștepți în ziua de azi, nu?", moment în care bunica aceea care i-a răspuns nepoatei ei s-a întors și s-a uitat urât la mine.
Unde vreau eu să ajung? La faptul că oamenii nu citesc deloc azi... Da, înțeleg, nu îți place să citești, ba că adormi, ba că te doare capul din cauza literelor prea mici, ba că nu-știu-ce, ÎNSĂ nu te lua de un om pe motiv că citește. Aș fi putut foarte bine să îi țin fetiței de nu mai mult de 6 ani un discurs despre "Importanța cititului în viețile oamenilor", însă era prea mică pentru a face asta.
Ceea ce m-a mirat foarte tare a fost faptul că fetița avea maxim 6 ani. 6 ani... Mie la 6 ani, mama rupea noaptea cărțile de povești, ajunsesem să le învăț pe toate. La 6 ani mama încerca să mă bage în arta cititului, ca să ajung cineva, încerca să mă învețe să citesc și m-a crescut pe ideea că dacă citești, îți îmbunătățești vocabularul, găsești soluții la situații complicate, etc etc. Da, am fost crescută să aleg cărțile, să știu să citesc și să citesc foarte mult, drept urmare de-aia am ajuns la aproape 200 de cărți în biblioteca personală în aproape 1 an și jumătate. Da, mă laud, pentru că atunci când vine vorba de cărți o să mă laud mereu.
Sinceră să fiu, m-am așteptat ca bunica ei să îi spună "Da, mamaie, e foarte bine că citește, las-o.". M-a deranjat că a spus ceea ce a spus pe un ton de parcă a citi îți dă cancer.
Pe lângă chestiile astea de mai sus, eu la 6 ani nu judecam absolut pe nimeni, chiar dacă cineva avea piciorul mai mare decât celălalt, dacă altcineva avea o pernă în loc de cap, ș.a.m.d.
Am fost supărată și deranjată de faptul că oamenii te arată cu degetul dacă citești, că își dau coate atunci când te văd cu o carte în mână... Eventual ar fi trebuit să vină tot parcul să îmi facă poze, că sunt un om pe cale de dispariție, nu?
Oamenii care citesc au devenit din ce în ce mai puțini și pe mine, una, mă îngrijorează enorm lucrul ăsta. Ce naiba o să se întâmple cu copiii? Mă întreb; fetița aia a văzut tableta prima oară? Fetița aia nu are o bibliotecă acasă? Nu îi citește nimeni înainte de culcare? Și bunica ei... Are o vârstă. O vârstă la care ar trebui să gândești. cât de cât. Din moment ce poți să ieși din casă, poți să te plimbi, să îți plimbi nepotul, eu cred că ai și creier, nu?
Unde naiba o să ajungem? Nu spun să citească toți, însă dacă ar citi măcar 50% din populație, ar fii un lucru super fain....